Sibiu · intervenții la nivel național

Diagnostic

De ce apare condensul în coșul de fum?

Condensul apare când gazele scad sub punctul de rouă. Cauzele frecvente, semnele după care se recunoaște și ce se verifică înainte de orice reparație.

Condensul apare în coșul de fum atunci când gazele de ardere se răcesc, pe traseu, sub punctul lor de rouă. Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă din gaze condensează, iar când peretele interior al canalului coboară sub ea, apa se depune pe suprafață. Condensul nu este doar apă: poate dizolva produși de ardere și poate deveni acid.

Cauzele frecvente sunt coșul supradimensionat, temperatura prea mică a gazelor, lemnul umed, izolația necorespunzătoare, lipsa etanșeității și depunerile. Efectele se văd repede: pete pe pereți, miros neplăcut, coroziune, degradarea coșului și scăderea tirajului. Rezolvarea nu vine din măsuri cosmetice, ci din identificarea cauzei reale.

De ce coboară temperatura sub punctul de rouă

Gazele pierd căldură pe tot traseul, prin pereții canalului. Riscul apare la centralele în condensație, prin proiectare, dar și atunci când gazele se răcesc sub punctul de rouă într-un coș supradimensionat, neizolat sau foarte lung.

Precizare

Condensul nu se tratează ca pe un accident de exploatare, ci ca pe o condiție de proiectare. Ori se demonstrează prin calcul că regimul umed nu apare în exploatare, ori sistemul se proiectează pentru regim umed: colectare, drenare și rezistență chimică. Clasa W sau D și clasa de coroziune se citesc din desemnarea produsului și din declarația de performanță.

Cauzele pe care le găsim cel mai des

  • Secțiune supradimensionată: un diametru prea mare poate răci gazele, poate amplifica condensul și poate destabiliza tirajul (vezi articolul despre alegerea corectă a diametrului).
  • Temperatura joasă a gazelor, tipică funcționării în regim redus; la gaz natural și GPL condensul este acid prin natura lui.
  • Lemn umed sau ardere mocnită: la lemn domină funinginea, gudronul și temperaturile variabile.
  • Izolație slabă sau udă: apa infiltrată în izolația unui coș metalic crește transferul termic, produce coroziune și anulează performanța declarată.
  • Lipsa etanșeității: fisurile și rosturile degradate permit infiltrarea condensului și a gazelor în clădire, iar sensul greșit al îmbinărilor scoate condensul din canal.
  • Depunerile de funingine și gudron, care reduc secțiunea liberă și însoțesc același tablou de temperatură joasă.

Semnele după care se recunoaște problema

Urmele maronii, scurgerile la îmbinări și degradarea mantalei sunt semne de diagnostic, nu defecte cosmetice.

Semne asociate condensului, cauze posibile și acțiunea corespunzătoare
SemnCauze posibileAcțiune
Condens și gudron persistentetemperatură joasă, lemn umed, diametru mare, izolație slabăcorectarea arderii, verificare termică și curățare
Izolație udăîmbinări, orientare sau coronament defectevaluarea sistemului; posibilă înlocuire a segmentelor
Coroziunematerial sau clasă greșită, condens stagnantidentificarea cauzei și înlocuire compatibilă
Miros prin perețifisuri sau neetanșeitate, canal comun necontrolatscoatere din funcțiune și testare sau reabilitare

Atenție

Mirosul prin pereți și fumul în încăpere se tratează ca urgență: se oprește aparatul, se aerisește și se verifică tot traseul. Monoxidul de carbon este incolor și inodor, iar suspiciunea de expunere este urgență medicală. Un detector de CO este o barieră suplimentară, nu un înlocuitor pentru verificare și mentenanță; subiectul este tratat în articolul despre riscul de monoxid de carbon.

Ce se verifică înainte de orice reparație

Condensul are, de regulă, mai multe cauze suprapuse. Verificările de mai jos separă cauza termică de cea de execuție.

  • desemnarea sistemului montat: clasa W sau D și clasa de coroziune, din marcaj și din declarația de performanță;
  • temperatura gazelor, debitul masic și presiunea la racord, cerute de la producătorul aparatului, pentru că nu se deduc din putere;
  • secțiunea, verificată prin calcul cu metoda aplicabilă din EN 13384 și cu date de intrare documentate;
  • continuitatea izolației și urmele de apă la coronament, la treceri și la îmbinări;
  • sensul de montaj al îmbinărilor și starea garniturilor;
  • colectorul de condens, sifonul, panta și drenajul de la bază;
  • depunerile, secțiunea liberă și accesul la curățare.

Corecție

„Mai mare înseamnă mai sigur” nu este o regulă. O secțiune supradimensionată răcește gazele, crește condensul și reduce viteza și tirajul. În sens invers, o căptușire care micșorează secțiunea fără calcul poate crea o neconformitate nouă. Secțiunea se stabilește prin calcul, care acoperă ambele erori.

Soluțiile care rezistă în timp

Dacă regimul umed nu poate fi evitat, sistemul se execută pentru el: la bază se prevăd suport, ușiță, colector, sifon acolo unde este cazul și drenaj. Condensul se evacuează sau se neutralizează conform cerințelor aplicabile și nu se lasă să revină necontrolat în aparat. Panta se ia din instrucțiunile sistemului și ale aparatului; presupunerea că orice sistem are pantă de 3° nu este o regulă.

Când canalul existent este fisurat sau necorespunzător chimic, discuția se mută spre tubarea coșului, cu un canal interior compatibil cu regimul umed. Tubarea creează însă un canal nou, care trebuie clasificat, verificat și documentat ca atare. Etapele sunt descrise în ghidul de montaj.

Cum lucrăm noi

Pornim de la datele aparatului și de la traseul real, nu de la simptomul vizibil pe perete. Verificăm desemnarea sistemului, izolația, îmbinările, colectarea condensului și secțiunea, apoi propunem o soluție justificată prin calcul și documentată la recepție. Pentru locuințe, evaluarea se solicită din pagina de servicii rezidențiale.

Întrebări frecvente

Condensul din coșul de fum este periculos?

Da, pentru că nu este doar apă. În contact cu produșii de ardere poate deveni acid și poate ataca metalul, mortarul, garniturile și echipamentele. Condensul stagnant este una dintre cauzele coroziunii, iar neetanșeitatea rezultată permite infiltrarea gazelor în clădire.

Se rezolvă condensul prin izolarea coșului pe exterior?

Izolația influențează temperatura gazelor, dar nu este singura variabilă. Dacă secțiunea este supradimensionată sau temperatura gazelor este mică prin natura aparatului, izolarea nu elimină cauza. Decizia se ia după calculul secțiunii și verificarea termică.

Un coș de zidărie cu pete de condens trebuie tubat?

De cele mai multe ori, coșul de zidărie devine manta pentru un tub interior certificat, nu canalul prin care circulă direct gazele. Înainte de tubare se verifică traseul, secțiunea utilă, stabilitatea, accesul, posibilitatea de curățare și evacuarea condensului. Evaluarea stabilește dacă reabilitarea rămâne sigură și economică față de un coș nou.

Ai o întrebare despre coșul tău de fum?

Trimite-ne localitatea, câteva fotografii și o scurtă descriere a sistemului sau a problemei observate. Îți spunem ce informații mai sunt necesare și care este următorul pas.

0745 165 165
Emblema Asociației pentru Siguranța Coșului de Fum (ASCF)

Membru

Asociația pentru Siguranța Coșului de Fum

Păcurar Servicii Coșerit SRL face parte din ASCF.

Sună acum WhatsApp