Coșul de fum trebuie curățat periodic?

Da. Depunerile de funingine și gudron reduc secțiunea liberă a canalului, afectează tirajul și cresc riscul de incendiu de coș. Frecvența nu se stabilește însă doar după calendar, ci după combustibil, intensitatea utilizării, calitatea arderii și depunerile constatate efectiv. Un interval fix, scris în ofertă fără legătură cu modul real de utilizare, nu este un plan de mentenanță.

Curățarea periodică nu înseamnă numai îndepărtarea depunerilor, ci și verificarea canalului, a îmbinărilor, a ușițelor și a terminalului.

Ce se depune în canal și de ce contează

Arderea reală produce, pe lângă dioxid de carbon și vapori de apă, monoxid de carbon, particule, funingine și compuși corozivi, în proporții care depind de combustibil, de excesul de aer și de temperatură.

Depunerile au două efecte care se cumulează. Reduc secțiunea liberă, cresc pierderile pe traseu și degradează tirajul. Și devin material combustibil pe pereții canalului, deci risc de incendiu de coș. La lemn acesta este riscul dominant, iar sistemele destinate acestei aplicații trebuie să aibă rezistență la incendiu de funingine acolo unde este cerută.

Cum se stabilește, de fapt, frecvența

Frecvența curățării nu se stabilește exclusiv calendaristic. Pentru lemn și ceilalți combustibili solizi, verificarea înaintea sezonului și curățarea ori de câte ori depunerile o cer sunt măsuri de bază, iar utilizarea intensă poate impune intervenții mai dese. Decizia ține de următoarele elemente.

• combustibilul folosit efectiv și aparatul racordat;
• intensitatea utilizării și regimurile în care funcționează aparatul;
• umiditatea lemnului și calitatea arderii;
• geometria traseului: lungimi, coturi, secțiune, poziție;
• istoricul depunerilor, consemnat la intervențiile anterioare;
• cerințele producătorului aparatului și ale sistemului de coș;
• reglementările PSI aplicabile la data intervenției.

Semnele care arată că intervenția nu mai poate fi amânată

Unele simptome arată că sistemul lucrează în afara condițiilor proiectate.

• fum în încăpere la aprindere sau la deschiderea ușii focarului;
• condens și gudron persistente pe traseu ori la baza coșului;
• miros de gaze de ardere prin pereți sau în încăperi vecine;
• urme maronii, scurgeri la îmbinări și degradarea mantalei;
• tiraj slab și instabil sau, dimpotrivă, tiraj excesiv;
• ușiță de vizitare inaccesibilă, colector de condens neverificat, terminal încărcat.

Cum se face curățarea și ce rămâne după ea

Metoda trebuie să fie compatibilă cu materialul canalului

Accesul face parte din problemă. Ușițele de vizitare și zonele de curățare trebuie să fie accesibile, iar posibilitatea reală de curățare este un punct de control la inspecție și la recepție, așa cum arată ghidul de montaj. Un canal la care nu se poate ajunge nu poate fi întreținut.

Intervalul următor se recomandă pe baza constatării

După fiecare intervenție, intervalul următor se stabilește pe baza a ceea ce s-a constatat efectiv, nu după o regulă generală. Grosimea depunerilor, starea îmbinărilor și urmele de condens spun mai mult decât o dată din calendar. Constatările, fotografiile și frecvența recomandată se predau în scris, împreună cu restricțiile de exploatare.

Curățarea nu este un remediu universal. Dacă gudronul revine repede, cauza poate fi temperatura joasă, lemnul umed, un diametru prea mare sau o izolație slabă, iar acestea sunt probleme de sistem, nu de întreținere.

Cum lucrăm noi

Începem cu verificarea traseului complet și identificarea aparatului și a combustibilului, apoi alegem metoda potrivită materialului canalului. La final consemnăm ce am constatat și ce interval recomandăm până la intervenția următoare. Detaliile pentru locuințe sunt pe pagina Rezidențial.

Întrebări frecvente

Cât de des trebuie curățat coșul de fum la o casă pe lemne?

Nu există un interval unic valabil pentru toate casele. Pentru lemn și ceilalți combustibili solizi, verificarea înaintea sezonului și curățarea ori de câte ori depunerile o cer sunt măsurile de bază. Intervalul concret se corelează cu instrucțiunile aparatului, cu reglementările aplicabile și cu constatarea profesionistului.

Dacă am centrală pe gaz, mai trebuie verificat coșul?

Da. Lipsa funinginii vizibile nu înseamnă că evacuarea este în regulă. Pot exista obturări, condens, coroziune, neetanșeități sau terminale blocate, iar la aparatele în condensație condensul este umed și acid. Verificarea urmărește etanșeitatea, drenajul condensului, secțiunea liberă și starea terminalului.

Curățarea rezolvă și tirajul slab?

Nu întotdeauna. Depunerile sunt una dintre cauzele posibile, dar mai pot interveni depresiunea din locuință, un coș rece sau scurt, un diametru nepotrivit, prea multe coturi ori un terminal amplasat nefavorabil față de vânt. Dacă simptomul persistă după curățare, se verifică aportul de aer, etanșeitatea traseului, secțiunea și funcționarea în toate regimurile.